Este meridian pereche. Sensul circulatiei energiei este centrifug.
Incepe la nivelul fetei, parcurge descendent gitul, trunchiul si membrul inferior si se termina la baza unghiei degetului al doilea al piciorului.
1. Ch'eng Ch'i. Pe verticala pupilei, intre marginea inferioara a orbitei si globul ocular.
2. Pe verticala pupilei, la nivelul gauriisuborbitare.
Profunzimea: 6 mm.
Indicatii: dureri oculare, congestie , spasm facial, nevralgie de trigemen, mutism, catar nazal.
3. Chii Liao. Pe verticala pupilei. sub osul malar.
Profunzimea inteparii cu ace de acupunctura: 6 mm.
Indicafii: nevralgie trigeminals, keratita, glau-com, miopie, dureri de dinti pe maxilarul superior.
4. Ti Ts'ang. In santul naso-genian, la Inaltimea comisurii buzelor.
Profunzimea: 6 mm.Indicaiii: spasm al fetei si al buzelor, dureri de dinti pe maxilarul inferior, parotidita.
6. Chia Ch'e. La unghiul mandibulei intre cele
doua insertii ale maseterului.
Proiunzimea: 10 mm.
Indicaiii: dureri sau pareze la nivelul fetei, torticolis, nevralgie de trigemen, dureri de dinti pe maxilarul inferior, hemiplegie.
7. Hsia Kuan. Pe fata, anterior de ureche, sub arcada zigomatica, la nivelul incizurii dintre ramurile mandibulei.
Proiunzimea: 6 mm.
Indicaiii: luxatie temporo-mandibulara, dureri, dentare, pareza facials, vertij, surditate, acufene.
8. T'ou Wei. Pe craniu, in plan frontal cu
VG-24, 4 U.M.A. lateral de acesta.
Proiunzimea: 6 mm.
Indicaiii: congestie cerebrals, cefalee frontala, conjunctivita, pareza facials.
9. Jen Ying. Pe fata laterals a gitului, anterior de sternocleidomastoidian, pe orizontala hioidului.
ACUL INTEHZIS (poate fi efectuata o intepatura foarte superficiala).
Indicaiii: faringita, amigdalita, cefalee intensS, congestie pulmonara.
10. Shui T'u. La marginea anterioara a sternocleidomastoidianului, 2 U.M.A. sub S-9.
Proiunzimea: 6 mm.
Indicaiii: amigdalitS, faringitS, bronsitS, tuse
convulsivS.
11. Ch'i Sh Deasupra claviculei, 1,5 U.M.A.
lateral de linia medians anterioara.
Proiunzimea: 6 mm.
Indicafii: amigdalita, faringitS, bronsita, tuse convulsiva.
12. Ch'iieh P'en. Deasupra claviculei, 4 U.M.A.
lateral de linia medians anterioara.
Proiunzimea inteparii cu ac de acupunctura: 6 mm.
Indicatii: dispnee, pleurita, amigdalita, nevralgie intercostal!.
13. Ch'i Hu. In groapa subclaviculara, 2 U.M.A.
sub S-12.
Profunzimea: 6 mm.
Indicatii: pleurita, bronsita cronica, spasm dia-fragmatic, tuse convulsiva, dureri musculare tora-
cice.
14. K'u Fang. Pe linia mamelonara, In primul
spatiu intercostal.
Profunzimea: 6 mm.
Indicatii: congestie pulmonara, bronsita, pleurita.
15. Wn I. Pe linia mamelonara, in al doilea
spatiu intercostal.
Profunzimea in teparii cu ace acupunctura: 6 mm.
Indicatii: tuse, pleurita, nevralgie intercostala, edem generalizat.
16. Ying Ch' uang. Pe linia mamelonara, In
spatiul intercostal III.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: congestie pulmonara, pleurita, nevralgie intercostala, flatulenta.
17. Ju Chung. In central mamelonului.
ACUl INTEBZIS
Indicafii: nici una.
18. Jn Ken. Sub mamelon, In spatiul intercostal V.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: mastitS, hipogalactie, tuse, pleurita, navralgie intercostala.
19. Pu Yung. 3 U.M.A. lateral de linia median!
anterioara, pe orizontala xifoidului.
Profunzimea: 10 mm.
Indicafii: dispnee, tuse, voma, nevralgie intercostala, dilatatie gastrica.
20. Ch'eng Man. 1 U.M.A. sub S-19.
Profunzimea: 10 mm.
Indicatii: tuse, hemoptizie, flatulenta, diaree, hepatita.
21. Liang Men. 2 U.M.A. sub S-19.
Profunzimea: 10 mm.
Indicafii: anorexie, spasm gastric, gastrita acuta, boaia ulceroasa.
22. Kuan Men. 3 U.M.A. sub S-19.
Profunzimea: 16 mm.
Indicafii: gastrita acuta, spasm gastric, atonie gastrica anorexie, constipatie, incontinenta urinara.
23. T'ai I. 4 U.M.A. sub S-19.
Profunzimea: 16 mm.
Indicafii: gastrita acuta, dureri epigastrice, anorexie, senzatie de slabiciune in picioare.
24. Hua Ju Men. 5 U.M.A. sub S-19.
Proiunzimea: 16 mm.
Indicafii: epilepsie, psihopatie, glosita, infla-matia glandei salivare sublinguale, afectiuni cro-nise gastro-intestinale, nefrita, metritS, dismenoree.
25. T'ien Ch'u. 3 U.M.A. lateral de linia me-
dianS anterioara, pe orizontala ombilicului.
Proiunzimea: 10 mm.
Indicaiii: toate afectiunile colonului, afectiuni cronice ale stomacului si intestinelor, parazitoze intestinale, diaree cronica, febra intermitenta, ne-frita, metrita, dismenoree.
Wai Ling. 1 U.M.A. sub S-25. Proiunzimea: 16-20 mm. Indicaiii: spasm intestinal.
Ta Chii. 2 U.M.A. sub S-25. Proiunzimea: 16-20 mm.
Indicalik insomnie, dureri abdominale In Hanoi! drept, constipate, anurie.
28. Shui Tao. 3 U.M.A. sub S-25.
Profunzimea: 16 mm.
Indicaiii: nefrita, cistita, anurie, orhita, afectiuni ovariene si uterine, prolaps rectal.
29. Kuei Lai. 4 U.M.A. sub S-25.
Proiunzimea: 10 mm.
Indicaiii: toate afectiunile genitale atit la barbat cit si la femeie.
30. Ch'i Ch'ung. 5 U.M.A. sub S-25.
Proiunzimea: 6 mm.
Indicaiii: aceleasi ca pentru S-29.
31. Pi Kuan. Pe fata anterioara a coapsei, in-
tre croitor si tensorul fasciei lata, la 13 U.M.A. deasupra plicii poplitee.
Profunzimea: 12 mm.
Indicaiii: afectiuni lombare, spasme musculare la nivelul coapsei, pareza membrului inferior, ade-nopatie inghinala.
32. Fu Tu. Pe fata anterioara a coapsei intre
dreptul femural si vastul extern, 7 U.M.A. deasu-
pra plicii poplitee.
Profunzimea: 12 mm.
33. Yin Shin. Pe fata anterioara a coapsei, in-
tre dreptul femural si vastul extern, 3 U.M.A. deasupra marginii superioare a patelei.
Proiunzimea: 8 mm.
Indicaiii: senzatie de raceala a coapsei in su-ferinte lombare, senzatie de slabiciune in membrele inferioare, spasme uterine, diabet.
34. Liang Ch'iu. Pe fata anterioara a coapsei,
1 U.M.A. sub S-33.
Proiunzimea: 8 mm.
Indicaiii: dureri lombare si la nivelul genun-chilor, mastitS, dureri toracice.
35. Tu Pi. Pe linia articulara a genunchiului,
lateral de tendonul petalei.
Se stimuleaza cu ace de acupunctura la o profunzime de 6 mm.
Indicaiii: artrita genunchiului, dureri de genunchi.
36. (Tsu) San Li. Pe fata anterioara a gambei
intre muschiul tibial anterior si tibie, 3 U.M.A. sub
linia articulara a genunchiului.
Proiunzimea: 10-16 mm.
Indicapi: gastrita acuta si cronica, anorexie, scSdere ponderalS, tulburari de vorbire, afectiuni ale gurii, flatulenta, constipatie, anurie, parapareza, cefalee, vertij, toate suferinfele oculare, toate su-ferintele abdominale.
37. (Tsu) Shang Lien. 3 U.M.A. sub S-36, intre
tibialul anterior si tibie.
Profunzimea: 10 mm.
Indicaiii: dureri lombare, gastrita, enterocolita,
38. Tiao K'ou. 5 U.M.A. sub S-36 intre tibialul
anterior si tibie.
Profunzimea: 10 mm.
Indicafii: paralizia membrului inferior, artrita genunchiului, afectiuni fastro-intestinale, amigdalita, umar dureros.
39. (Tsu) Hsia Lien. 6 U.M.A. sub S-36, intre
tibialul anterior si tibie.
Profunzimea: 10 mm.
Indicafii: spasme sau pareza membrului inferior, nevralgie intercostala, dureri in hipogastru, anorexie, hipersalivatie, amigdalitS.
40. Feng Lung. Intre muschiul tibial anterior
si extensorul comun al degetelor, la Inaltimea lui
S-38.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: spasme sau pareza membrului inferior, pleurita, abces hepatic, afectiuni neurologice, cefalee, constipatie.
41. Chieh Ch'i. Pe linia de flexie dorsala a piciorului, intre tendonul extensorului comun al degetelor si tendonul extensorului propriu al halucelui.
Profunzimea: 10 mm.
Indicafii: artrita la nivelul tarsului, edem al fetei, ameteli, cefalee, epilepsie, constipatie.
42. Ch'ung Yang. Pe fata dorsala a piciorului,
la extremitatea proximala a articulatiei dintre cu-
neiformul extern si cuneiformul inlermediar.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: dureri In membrul inferior, paralizia membrului inferior, artrita piciorului, dureri de dinti, gingivita, epilepsie.
43. Hsien Ku. Pe fata dorsala a piciorului, in
unghiul proximal dintre metatarsienele II si III.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: edem al fetei, congestie ocularS, as-tenie, ascita, febra, transpiratii nocturne, talalgie.
44. Nei T'ing. Fata dorsala a piciorului, proxi-
mal de articulatia metarso-falangiana II, de partea
metatarsianului III.
Profunzimea: 6 mm.
Indicafii: febra intermedial, edem al fetei, gingivita, epistaxis, astenie, faringita, flatulenta.
45. Li Tui. La baza unghiei degetului II al pi-
ciorului, de partea degetului III.
Profunzimea 2 mm.
Indicafii: amigdalita, gingivita, nevralgie sau adenopatie inghinala, ascita, edem, rinita acuta.
Technorati : ace de acupunctura, acupunctura, meridianul stomacului
Del.icio.us : ace de acupunctura, acupunctura, meridianul stomacului
Zooomr : ace de acupunctura, acupunctura, meridianul stomacului
Flickr : ace de acupunctura, acupunctura, meridianul stomacului
FEI TCHING - MERIDIANUL PLAMANULUI (P) in acupunctura chineza
Este meridian pereche. Sensul circulaţiei energiei este centrifug. începe în porţiunea antero-su-perioară a toracelui şi străbate apoi descendent braţul, antebraţul şi mîna terminîndu-se la baza unghiei policelui.
1. Chung Fu.* 2 U.M.A. lateral de mamelon, în spaţiul intercostal I.
* Denumirile punctelor după WU WEI — P'ING [30].
Profunzimea inteparii cu ace de acupunctura: 6—10 mm.
Indicaţii: toate afecţiunile pleuro-pulmonare,
afecţiuni cardiace, edem al feţei, edem al membrului superior, dureri toracice.
2. Yiin Men. 2 U.M.A. lateral de mamelon, sub
claviculă.
Profunzimea: 6—10 mm.
Indicaţii: tuse, astm, amigdalită, umăr dureros, nevralgie intercostală.
3. T'ien Fu. Faţa anterioară a braţului, 6 U.MA.
deasupra plicii cotului, între lunga şi scurta por-
ţiune a bicepsului.
Profunzimea inteparii cu ace de acupunctura: 8—12 mm.
Indicaţii: congestie cerebrală, traheo-bronşită, pleurită, endocardită, psihopatie.
4. Hsieh Pai. 5 U.M.A. deasupra plicii cotului
între lunga şi scurta porţiune a bicepsului. Profunzimea: 6—10 mm.
Indicaţii: afecţiuni cardiace, dureri ale peretelui toracic, palpitaţii.
5. Ch'in Chih. în plica cotului, lingă marginea
laterală a tendonului bicepsului. Profunzimea: 6—10 mm.
Indicaţii: afecţiuni pulmonare, amigdalită, boală ulceroasă, umăr dureros, pareză vezicală.
6. K'ung Tsui. Pe faţa anterioară a antebraţului,
7 U.M.A. deasupra plicii de flexie a carpului, în-
tre palmarul lung şi flexorul radiai al corpului.
Profunzimea: 10 mm.
Indicaţii: faringită, hemoptizie, tuse, dureri loco-regionale.
7. Lieh Ch'iieh. 2 U.M.A. deasupra pliului de
flexie al carpului, pe artera radiala.
Profunzimea: 4—6 mm.
Indicaţii: spasm facial, pareză facială, cefalee, nevralgie de trigemen.
8. Ching Chii. 1 U.M.A. deasupra pliului de fle-
xie al carpului, pe artera radiala.
Profunzimea inteparii cu ace de acupunctura: 4—6 mm.
Indicaţii: faringită, amigdalită, spasm esofagian, tuse, pareza nervului radiai.
9. T'ai Yuan. în pliul de flexie al carpului, pe
artera radiala.
Profunzimea: 4 mm.
Indicaţii: afecţiuni pulmonare, kerato-conjunc-tivită, nevralgie intercostală, insomnie.
10. Yti Chi. La limita dintre pielea palmară şi
cea dorsală a eminenţei tenare, proximal de arti-
culaţia carpo-metacarpiană I.
Profunzimea: 6—10 mm.
Indicaţii: cefalee, anxietate cu palpitaţii, amigdalite.
11. Shao Shang. La baza unghiei policelui, la
marginea ei radiala.
Profunzimea in teparii cu acul: 2 mm.
Indicaţii: bronşită, tuse, congestie cerebrală, amigdalită, insomnii.
Masajul Guasha cu piatra de jad
(1) Istorie si generalitati
Guasha , din limba chineza: Gua Sha ( literal – a rade pielea pentru a scoate febra, caldura) s-ar defini - a frictiona pielea pentru a elibera boala si a o face sa paraseasca organismul”
Asa cum majoritatea tarilor din jurul Chinei au fost influentate de puterea culturala si informatiile provenite din China, aceasta tehnica medicala, sub diferite forma si denumiri se gaseste raspandita peste tot in Asia.Este folosita de mii de ani alaturi de tehnica acupuncturii , a ventuzelor cu foc si a moxibustiei in tarile asiatice precum: China ( Gua sha) , Vietnam (cao gio), Coreea, Indonezia (kerikan), India.
Un text medical chinez datat app 220 BC mentioneaza tehnica Guasha pentru a “prinde” si a elibera vantul si caldura interna.
In aceste tari metoda de aplicare difera putin insa are la baza aceleasi principii. Frecarea medie sau puternica a corpului pacientului, in puncte de acupunctura , pe traiectoria meridianelor sau in anumite zone fizice, cu o piatra de jad sau un alt obiect, pentru a elibera energia perversa sau stagnata prezenta.
Forma aceasta de terapie a fost si este atat de populara incat are o larga raspandire in tarile mentionate si in cadrul populatiei de mijloc sau sarace.
In China este folosita piatra de jad sau cornul ( os) de bivol
In Vietnam tehnica este practicata cu ajutorul unei monezi sau al unui os slefuit.
In toate cazurile este necasara utilizarea unui ulei cu prorietati de a vasculariza pielea si de a o proteja impotriva leziunilor provocate de frecare cu piatra de jad.
In China tehnica a fost folosita de mii de ani si in cosmetica. De altfel a fost considerat apanajul curtilor imperiale si a locuitorilor acestora masajul facial cu jad. Recent s-a constatat ca aceasta piatra, jadul , este foarte benefica corpului uman atat prin substantele pe care le contine ( are o structura similara corpului uman) cat si prin vibratia energetica ce caracterizeaza jadul.
Terapeutii care utilizeaza pulberea de jad au observat ca aceasta este asimilata efectiv de pielea umana si dispare prin simpla si usoara frecare de tegument. La fel, terapeutii observa ca pietrele de jad pentru masajul Guasha se toceasc, fiind asimilate de corpul pacientului. Pare a fi o substanta organica si de aceea piatra Guasha a fost aleasa sa fie din jad, cel putin in China
Vibratia jadului este foarte asemanatoare vibratiei corpului uman si in plus , toate formele de terapie care lucreaza in 5 energii si elemente claseaza jadul in categoria energiei vantului, energia renasterii a dinamizarii.
Pare logica astfel proprietatea jadului, in cosmetica, de a intineri si revitaliza tenul pacientului. La fel , pare foarte logica utilizarea lui in masajul corporal in combaterea multor patologii caracterizate de stagnarea multor energii perverse.
Uleiul folosit este un ulei cu o formula speciala care are in componenta pelinita ( materia prima pentru moxa) Aceasta formula este utilizata de la inceputurile GuaSha si nu prea a mai fost schimbata pentru ca a dat maximum de rezultate in patologiile tratate. Doua forme de ulei Guasha sunt utilizate: uleiul alb clar, cu o formula neutra, foarte bine tolerat de multe tiuri de ten si un ulei brun, de culoarea ceaiului, numit si ulei ars, un ulei care mai are in formula sa si plante care potenteaza efectul de incalzire energetica. Acest ulei este mai folosit pentru anumite patologii corporale, utilizarea lui pe fata fiind mai putin tolerata de pacientii cu ten iritabil sau care nu suporta mirosul foarte usor mentolat.
va continua.